suf.ro povești de citit seara
Tărâmul lui NU VREAU

Tărâmul lui NU VREAU

de Dragoș Racheriu  ·  4 min de citit cu voce tare

- Nu vreau! țipă Ștefan, ca în atâtea alte rânduri când ceva nu-i convenea. Ce altceva putea spune dacă nu vroia, nu? De data aceea însă se întâmplă ceva cu totul neașteptat: dintr-o dată pereții camerei lui se colorară în negru și toată camera se întunecă. Numai ușa era luminată.

- Vino! se auzi de partea cealaltă.

Ștefan era de-a dreptul speriat. Să stea în camera asta neagră sau să intre pe ușa luminată de unde s-a auzit glasul? Ambele variante îl înspăimântau, însă simți că unde e acum nu mai vrea să stea. Așa că intră pe ușă.


 

Dincolo întâlni un pitic.

- Nu vroiai să vii, așa-i? râse piticul, arătându-și dinții stricați.

- Nu, dar nici nu vroiam să stau acolo, recunoscu Ștefan.

- Foarte bine! Să nu vrei....dacă nu vrei!

- Numele meu este NuVreau, iar asta e tărâmul meu, spuse piticul. De când te aștept! E cam plictiseală aici de unul singur.

Ștefan se uită în jur și nu văzu nimic. Deși era lumină, nimic nu era luminat.

- Păi, nu e nimic aici!

- Nu mai e. Erau numai lucruri pe care nu le-am vrut. Și au dispărut. Aici, dacă nu mai vrei ceva, dispare! Aveam multe jucării, dar m-am plictisit de ele și nu le-am mai vrut. Și au dispărut. Dar nu-i nimic, după ce dispar, le uiți și nu-ți mai pasă. Numai dulciurile nu dispar, pentru ca pe alea le vreau! și piticul zâmbi larg cu dinții lui urâți.

Ștefan se intoarse roată-n prejur și auzi un foșnăit ca și cum ar fi călcat pe frunze uscate. Pe jos erau însă numai ambalaje de bomboane și ciocolată.

- Dar nu văd dulciuri, doar resturi, spuse el.

- Păi...s-au terminat și alea până la urmă. Erau multe, dar le-am mâncat pe toate!

- Și ce faci acum aici?

- Nimic. Nu vreau să fac nimic, ca și tine!

- Eu VREAU să am toate lucrurile mele!

- Vrei, dar nu vrei să faci nimic pentru asta, așa-i? întrebă piticul curios.

- Ba da, fac orice!

Într-o clipă piticul dispăru, Ștefan era din nou în camera lui și lumina înlocui întunericul.

Fugi în sufragerie.

- Tata, vrei să ne jucăm împreună?

- Vreau!

- ...și să facem tot felul de lucruri împreună?

- Da.

- Și vrei să stai cu mine pentru totdeauna?

- Vreau și asta!

- Și eu vreau! Vreau orice!

Îți place povestea?

Ce spun cititorii

Fii primul care spune ceva despre povestea asta.

Comentariile apar după ce le citim. Nu publicăm adresa de email.

Povești Poveștile mele Newsletter Despre Contact © 2026 Suf.ro